... pentru unii un cosmar, pentru altii o feerie.
Mie
unul imi place foarte mult cand ninge. Bine, in cantitati moderate, nu
cum s-a intamplat anul acesta in anumite zone ale tarii. Si sa nu fie viscol. In rest, este super-ultra-fain sa ninga si sa "inoti" prin zapada.
Iar copii sunt super-ultra-fericiti cand ninge. Abia asteapta sa iasa afara.
Iar copii sunt super-ultra-fericiti cand ninge. Abia asteapta sa iasa afara.
Azi
la pranz, cand am ajuns acasa, David vroia sa iasa afara la zapada. Din
pacate n-am putut sa ies cu el asa ca a ramas ca mami sa-l duca afara.
Seara cand am ajuns acasa, n-am apucat sa bag capul pe usa ca:
- Tati, vrem la zapadaaaa!!!!
Bun. Acum pune-te si imbraca copii sa iesim. Nu ne-a luat mult, numai jumatate de ora. Dar, vorba aia: "a facut toti banii".
Am
imbracat si potaia si directia afara. Am scos sania din portbagajul
masinii (nu de alta, dar daca tot am carat-o toata vara dupa mine,
balconul meu fiind prea plin sa mai acomodeze si sania, trebuia sa-si
faca si ea datoria). Masina n-avea decat vreo 15 cm de zapada pe ea, dar
la modul in care ninge, cred ca maine o sa ajunga pe la geamuri.
Imi amintesc cum acum vreo cativa ani a nins in Bucuresti exact dupa Anul Nou, pe 2 ianuarie. Intr-o noapte s-a facut zapada de jumatate de metru. Vlad abia se mai vedea printre nameti. Ei, cam asa era David acum. Catelul in schimb, ce sa mai zic, era mai inalta zapada decat ea.
Am luat deci sania, si da-i ture. Primul a fost David, dus-intors 20 de metri, la pas. A urmat Amalia, alti 40 de metri, in galop. Cand i-a venit randul lui Vlad, caii mei putere erau cam storsi, iar mami s-a inhamat ea la saniuta.
In timpul asta Amalia invata catelul sa manance zapada si sa se
tavaleasca, asa ca dupa 5 minute catelul era totul numai ciucuri. Bine,
adevarul e ca nu parea sa-i pese. Cainii astia au o placere nebuna sa
alerge prin zapada.
Dupa ce si caii lui mami au obosit si dupa o scurta bataie cu zapada, copii au descoperit o gradina in care zapada era neatinsa. Ce-a urmat a fost:
- sanius pe damburile de zapada facute de soferii blocati in parcari ("Eu vreau prima!", "Ba eu!", "Tu mereu esti primul!")
- ingerasi pe zapada
- gasirea de turturi de gheata la streasina unui garaj ("Tati, vreau sa-l iau acasa sa-l pun in frigider")
- bataie cu zapada si urletele lui David ("Tati, Vlad mi-a dat cu zapada in ochi!", "Ei, lasa, asa e iarna.").
Dar mai bine sa las pozele sa "vorbeasca"de la sine (click pe ele):
Dupa 40 de minute ne-am retras. Copii ar mai fi stat, dar catelul era aproape un bulgare de zapada.
PS: Le-am curatat. Dupa 2 ore eram gata. Pacat ca n-am facut poze. Dar ma duc acum sa dau cu niste sare pe gheata, si revin.
