– Nu vreau la gradinita!
Acestea au fost tipetele care m-au
întâmpinat azi dimineata, când am intrat pe usa. Am dus-o pe Amalia la scoala si apoi am plimbat catelul.
Motivul îl stiam destul de bine: azi merg cu gradinita la teatrul Tandarica. Iar lui nu-i place sa mearga la teatru.
– Te duce tati în pijamale! (mami)
– Dar nu vreau sa merg azi!
– Hai, tati, ia-l asa în pijamale! Du-l asa la gradi!
– Nu vreeeau! Vreau sa stau acasa!
Scot niste oua din frigider.
– Uite ce face tati: ce-ti place tie.
– Cum vreti ouale? Omleta sau ochiuri?
– Omleta? (Vlad). Ochiuri (David).
Normal, cea mai mare greseala, atunci când ai prin preajma mai multi
copii, este sa îi întrebi pe fiecare ce vrea. Nu o sa primesti prea multe
raspunsuri la fel. Asa ca mai bine decizi tu.
– Vreau omleta cu ou (altfel cum?).
.....
Omleta e gata.
– Nu vreau omleta! Am zis ca vreau omleta cu ou!
– Pai omleta cu ou am facut.
– Dar nu vreau! (în 5 minute a terminat-o).
– Hai sa ne îmbracam!
– Dar nu vreau la gradi!
– De ce nu vrei?
– Pentru ca mergem la teatru!
– Dar toata grupa merge! O sa fii cu Darius, cu Horia…
– Horia e racit si sta acasa!
– De ce nu-ti place la teatru?
– Pentru ca e galagie! Vorbesc tare!
– Vorbesc tare sa auda toata sala.
– Si mai e si clopotul ala!
– Care clopot?
– Ala care sun?!
– Se cheam? gong. Si suna sa anunte când începe spectacolul, ca sa stati linistiti.
– Nu vreau sa merg!
– Bine, atunci o sa stai la gradinita cu bebelusii!
Ajungem la gradi.
– Hai sa te schimbi si te duci sus la Miss Oana (doamna Mimi, cea care
se ocupa de primirea copiilor). Îmi face cu ochiul, fara sa o vada
mofturosul.
– Dar nu vreau la teatru!
– Mergi sus ca vrea Miss sa va spuna ceva la toti copii!
Pleaca.
– Ne vedem mai târziu, tati!
Scot banii pentru bilet si îi dau doamnei Mimi. Cunoaste ea personajul si mofturile. Stie ca pâna la urma o sa mearga si o sa-i placa.
……
Later edit:
– Am vazut un schelet!
– Da? Si ce facea?
– Nu stiu. Se plimba pe-acolo si apoi a plecat. Dar vrajitorul era mic. Si avea puteri magice. De adevarat avea!
