Acum un an aveam conversatii de genul celei de mai jos, cu D.. Daca doriti sa revedeti, cititi în continuare.
Tatal sta linistit si lucreaza. Apare copilul care tocmai s-a trezit din somnul de dupa-amiaza.
– Tati, vreau ceva.
– Ce doresti?
– Ceva din debara.
Tatal merge cu el si deschide usa de la debara:
– Ce sa îti dau?
– Pai….bombonele. De la Mos Nicolae. Dar vreau doua. Mi le desfaci?
Tatal continua sa lucreze. Nu trec mai mult de 10 minute…
– Tati, vreau ceva.
– Ce doresti?
– Ceva din debara.
Tatal merge cu David si deschide usa de la debara:
– Ce sa îti dau?
– Aaa…un baton cu cereale. Cu cirese.
Copilul ia batonul, iar tatal se duce din nou în camera sa lucreze.
– Tati….vreau ceva.
– Ce doresti?
– Nu stiu…ceva.
– Ce „ceva”?
– Aaa…ciocolata
– Nu-ti mai dau. Ai mancat deja bombonele si baton de cereale.
– Vreau ceva din frigider.
– Du-te si ia-ti!
Usa de la frigider se deschide, urmata de un tipat.
– Vreau varzaaaaaa !!!!!
– Nu mai e.
– Vreau salam.
– Nu mai e.
– Dar ce sa iau?
– Îti dau niste mere?
– Nu. Vreau ceva din debara!
Usa de la debara se deschide pentru a treia oara. Tatal ia copilul în brate si începe sa-i faca oferte:
– Biscuiti?
– Nu.
– Nuci?
– Nu
– Atunci ce?
– Aaaaaaa…nimic.
Tatal deja nu mai are chef de lucru.
Acum a crescut, si nu s-a schimbat prea mult. Tot ma bate mereu la cap sa-i dau ba una, ba alta. Nu cu aceeasi frecventa, e drept. În schimb, s-a facut un smecher si are din când în când câteva replici….
Sâmbata, toata lumea facea lectii, iar David vrea sa se joace pe Wii.
– Daca vrei sa te joci, adu cartea de jocuri si hai sa facem ceva din ea?
– Bine
– Du-te si ia-o din dulap.
– Du-te tu! Doar tu ai vrut-o.
Am ramas masca, Si eu si mami, ne-am uitat unul la altul si am izbucnit în râs.
Deh, doar am cautat-o
